Tuesday, April 15, 2008


Totul cade in jurul meu...peste tot e intuneric~Nu vad nici o mana intinsa sau vreun loc cald, vesel...

Vad oamenii veseli dar plini de ura si invidie, vad lumea in alb si negru si totusi nu inteleg...d ce eu?

Am vrut sa zambesc dar ei mi-au luat zambetul...am vrut sa iubesc dar ei mi-au luat inima...si cerul odata cu ei~M-au lasat goala dar plina de iluzii mincinoase care se tot invart in mintea mea...si ma pierd..

Sufletul mie gol si plin de dispret...un aspru si crunt dispret...lumea nu mai are culoare si se pierde incetul cu incetul in negura infinita a Universului~

Si totusi de ce eu?

Am vrut sa cred ca totul e bine si ca am si eu o valoare adevarata...dar NU, nu a fost asa...Mi-au aratat ca eu visam si defapt totul era doar o simpla amagire...

Si imi aduc aminte:"...ai talent, esti buna, ne place ce faci"....erau doar cuvinte, iluzii si nimic mai mult...si-i trist, prea trist si nu mai suport~

Traiesc intr=un loc unde nimeni nu ma stie,nimeni nu ma cunoaste, nimanui nu-i pasa...si totusi de ce eu?

Vreau sa fiu libera...sa fug de propria-mi fiinta, sa ma parasesc si sa ma duc departe...dupa nori sa ma ascund si sa tac....

Dar NU, nu pot, mie imposibil...sa inca simplu un profund ReGrEt...Si totusi de ce eu?~


Now listening:Elisa-Rainbow

1 comment:

Unknown said...

destul de profund dupa mine ;)) frumos exprimat, imi place ^__^

Cateodata exagerezi cu drama insa in mare parte e frumos ce scrii tu >:D< congrats